Incerc sa ma hotarasc in legatura cu cantitatea ironiei din titlul acestui articol. Sincer e greu... sunt multe chestii de apreciat in Sighet dar si lucruri [oameni.!!] care te dezgusta.
De exemplu se poate intampla sa mergi pe strada linistita si un om total necunoscut si mai "obosit" sa zic asa [prin "obosit" eu inteleg beat] sa iti spuna ca vrea sa se insoare cu tine [am patit'o chiar azi] sau sa fii urmarit pe strada de copiii de rromi pusi pe bataie sau cu pistole cu bile incercand sa te nimereasca.
Pot spune ca sunt totusi si locuri si persoane de apreciat in acest oras. Prietinii pe care mi i'am facut, colegii de scoala care imi insenineaza pauzele, profii [unii]... si ar mai fi de enumerat.
Sincer credeti'ma ca e super ca atunci cand iesi sa ai unde sa mergi... cand vrei sa stai de vorba cu tine sa poti sa te asezi pe o stanca si sa urmaresti apa curgand pierdut in ganduri. E superb ca atunci cand vrei sa stai intr'un parc sa ai o priveliste frumoasa [pot spune chiar ca e relativ curat orasul] si sa urmaresti/barfesti [depinde de preferinte] persoanele care isi vad fiecare de discutiile lor, de plimbare lor, de muzica lor ....
sunt dependenta de sunetul orasului cand se lasa seara ... de luminile care ard in semi-intuneric ... de masinile mereu grabite care se indreapta haotic spre diverse destinatii ... de fetele zambarete sau de cei ingandurati plimbandu'se relaxat cu castile in urechi ....
as vrea sa pot transmite prin cuvinte sentimentul care ma cuprinde in astfel de momente... ma plimb incet fara vreun scop pe strazi sorbind fiecare detaliu din priviri, incercand sa memorez tot ce vad, sa pastrez o parte din sufletul orasului viu in amintirea mea ...
va prezint o particica din orasul meu:

- centrul
- poza facuta pe telefonul meu de pe geamul scolii [ningea :X]
- unul din parculetele din centru